luni, 10 decembrie 2012

Finish de campanie electorala

Iarna aceasta nu m-au interesat alegerile parlamentare, din varii motive pe care n-are rost sa le expun aici. Insa inotand indiferent prin marea de mesaje electorale insipide am remarcat unul singur. Mi-a atras atentia instantaneu. Era un panou USL amplasat intr-un loc exceptional pe Valea Oltului, atat ca pozitionare cat si ca semnificatie (a locului, n.b. Valea Oltului). Panoul era simplu: impatit in doua jumatati egale pe verticala, in stanga era un logo supradimensionat al USL pe fond alb iar in dreapta pe fond albastru statea scris cu litere albe "Finalizam Autostrada Transilvania".

Sa recapitulam:
Locatie: Valea Oltului
Mesaj: Finalizam Autostrada Transilvania
Partid: USL

Sa interpretam:
Avand in vedere traficul supradimensionat dinspre si inspre Transilvania care trece pe Valea Oltului si frustrarile acumulate zilnic de catre miile de conducatorii auto pe acest traseu, mesajul finalizarii Autostrazii este extrem de potrivit. Spre exemplu, un voiaj cu masina Cluj-Bucuresti via valea Oltului dureaza minimum 6,5-7 ore in conditii de aglomeratie si drum deloc comode. Ori, pe Autostrada, timpul s-ar putea reduce la 4-5 ore. Avand in vedere ca in alianta care a promovat acest mesaj partidul majoritar care o propulseaza, PSD, a fost din cate imi aduc eu aminte initiatorul proiectului Autostrazii Transilvania, mesajul produce un declic in mintea multora, aratand totodata ca in ultimii 8 ani nu s-a facut aproape nimic pentru acest proiect util atat ardelenilor cat si bucurestenilor sau constantenilor. De asemenea, mesajul se constituie intr-o promisiune. Desigur, fara termen de realizare insa "suna" a promisiune ferma.

Stilul grafic al panoului chiar nu conteaza. Realizarea grafica a fost una "cinstita", in jargon designerilor insemnand obisnuit, deloc iesit din comun. Mesajul insa era vizibil, facea sens iar amplasarea absolut perfecta. Panoul il consider un foarte bun exemplu de comunicare politica, pragmatic, ancorat in realitati imediate si promitand ceva util si tangibil unei mase foarte largi si diverse de oameni profilati socio-profesional, de la soferi de TIR, la agenti de vanzari, oameni de afaceri pana la oameni obisnuiti care calatoresc in interes personal.

In rest, multa maculatura aruncata pe apa sambetei.

P.S. Dupa ce o distinsa doamna m-a tras de maneca ma simt nevoit sa introduc aici ceea ce ezitasem sa scriu la inceput, si anume faptul ca Dl Ponta a spus la Cluj ca nu sunt bani pentru finalizarea Autostrazii Transilvania.

duminică, 9 decembrie 2012

luni, 19 noiembrie 2012

Un film fain.

O mana de oameni, locuri de poveste si povesti adevarate despre munti, padure si oameni inimosi. De la Tasu, de Andrei Dascalescu.
(Si eu pe-acolo, cu drag.)


joi, 15 noiembrie 2012

Oamenii vor vedea...

“Oamenii vor vedea doar ceea ce sunt pregatiti sa vada”. Ralph Waldo Emerson


Zgomotele padurii.

Zilele trecute am bantuit putin prin munti. La un moment dat ma aflam intr-o padure amestecata, de plantatie: pin, molid, foioase, destul de tanara insa foarte, foarte deasa, abia ma strecuram printre trunchiuri mergand pe potecile mistretilor. M-am oprit la un moment dat pe o astfel de poteca asteptand sa mi se linisteasca respiratia si pulsul ca sa pot auzi zgomotele padurii. Paranteza, cea mai buna metoda de a asculta si "simti" ce se intampla in padure este urmatoarea: stai nemiscat asezat la nivelul solului asteptand ca respiratia sa redevina normala si pulsul sa nu mai bubuie in urechi datorita mersului pe jos si a efortului dupa care ramai nemiscat cu ochii intredeschisi fara a focusa privirea pe ceva anume insa scanand zona cu privirea. Astfel, simturile se concentreaza pe auz si, surpriza, incepi sa auzi zgomote pe care nici nu banuiai ca exista in jurul tau. Ultima faza este cea in care incerci sa selectezi zgomotele produse de animale din multitudinea de zgomote naturale - vantul, fasaitul crengilor, o creanga care se rupe si cade, etc. Cu putin exercitiu incepi sa deslusesti pasarile, sariturile abia auzite a unei veverite din creanga in creanga, frunzele care fosnesc usor sub pasii unei vulpi sau a caprioarelor sau zgomotele mai pronuntate facute de mistreti. Cu timpul, vei dobandi si acuitatea de a deslusi si directia din care vine zgomotul - padurea e inselatoare - si vei avea supriza de a "stii" cu cateva secunde inainte sa vezi de unde vine o vulpe, un iepure sau un mistret. Toate acestea se amplifica enorm noaptea cand animalele devin mult mai active si ai senzatia ca esti in mijlocul activitatii nocturne furibunde.

Revenind la poveste, respiratia si pulsul devenind mai linistite auzul meu incepea sa inregistreze zgomotele padurii si separat cele facute de animale. Dupa vreo ora am auzit un fasait si lovituri repetate in lemn exact deasupra mea. Am ridicat privirea si ceea ce a urmat a fost un adevarat spectacol. Am urmarit mai bine de o ora o ciocanitoare care se muta din copac in copac, neobosita, dupa reguli numai de ea stiute, ciocanind de zor trunchiurile si facand  de fapt curatenie. In mai bine de o ora ciocanitoarea a acoperit o suprafata cam de 2000 mp sarind din trunchi in trunchi si scotocind dupa parazitii cuibariti sub scoarta copacilor. Si atunci am incercat sa fac o socoteala simpla: cati metri patrati de padure curata o ciocanitoare intr-o zi daca in aproximativ o ora acopera cam 2000 mp !? Urmatoarea intrebare pe care mi-am pus-o a fost: cati metri patrati de padure ar putea curata fiecare om daca ar face asta macar o zi pe luna din viata lui ?

vineri, 28 septembrie 2012

Dupa.

Dat fiind ca au avut loc adevarate orgii romane pe aici ;) abia am apucat sa facem cateva poze, nici acelea foarte bune, cu tortul portocaliu deja fara lumanari si felia mea rezervata cu litera "B". A fost un tort de ciocolata cu visine mortal, o supriza nemaivazuta !
Multzam colegilor !



































joi, 27 septembrie 2012

Vrem designer. Unul.

"Fisa postului" viitorului nostru coleg ar suna cam asa:

Portofoliu misto cu lucrari in identitate, ambalaj si comunicare. Adica oarece experienta in spate.
Creativ. Analitic. Face fata la discutia in contradictoriu si critica. Are argumente. Eficient.
Priceput si prolific in tot ce inseamna PC.
Stie ce inseamna Pantone si alte asemenea detalii nesemnificative de DTP.
Full time job.
Deadline inseamna deadline. Radem, glumim dar inainte de toate facem treaba.
Cu chef de munca, explorare si distractie.
Face parte dintre cei care fac lucruri, nu dintre cei care explica de ce nu pot face lucruri (citat aproximativ din Adi Hadean).

Vrem sa vedem autoprezentari, autopersiflari si altre formule de prezentare a lucrarilor si sinelui in format pdf, pana in 10 Mb, oricate pagini. Le primim la office@branzas.ro pana in 15 Noiembrie 2012.

N.B. Politica noastra prevede printre multe altele: fara animale de companie la birou, fumatul permis in locuri special amenajate, nu angajam rude, iubiti sau amante, pilele nu functioneaza, incepem treaba zilnic fix la 9 a.m, puteti manca oricate cheese cake doriti (uneori on the house, avem un furnizor preferat), cafeaua e inclusa in bonus, samd.


18 ani. 27 Septembrie 1994-2012



Astazi implinim 18 ani de activitate. E mult sau putin !? Din multe puncte de vedere e mult. Totusi, credem ca mai este mult de facut in branding si design in Romania, asa ca 18 ani pot fi putini.

Multumirile si recunostinta noastra, astazi, se adreseaza celor de la care am invatat, celor care ne-au sustinut, celor care au avut incredere in noi.

Personal, am un gand bun si multa recunostinta oamenilor care au lucrat cu mine in echipa si au crezut in primul rand ca putem realiza ceva impreuna. Restul a fost usor.

vineri, 21 septembrie 2012

Vitrina 20 de ani.

Undeva pe la inceputuri am fost si eu "vitrinier" vreo 2 ani, intre 92 si 94. Printre primii, sau poate chiar primul designer angajat al Vitrinei. Atunci s-au pus bazele departamentului de creatie. A fost o scoala atat pentru experienta practica cat si pentru business. Nu pot spune cat anume datorez din experienta mea Vitrinei insa o parte din ea, intr-adevar, se datoreaza acestei companii. Dupa scoala lui Daniel Dociu si scoala Academiei de Arta si Design, Vitrina a fost a treia la rand.
Ieri am sarbatorit 20 de ani de Vitrina la Opera Maghiara. A fost chiar misto spectacolul si speech-ul Mihaelei.

Multumesc.

luni, 17 septembrie 2012

Identitate vizuala de partid


Scurte observatii despre logo-ul unui nou partid/alianta politic(a), Alianta Romania Dreapta:

ARD - Acronim pentru Agentia Romana de Dezvoltare - o institutie (sau fosta) a Statului; ADR - Agentia de Dezvoltare Regionala; ARDDZI - Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale; de aici pot rezulta posibile confuzii si/sau impresia de lipsa de imaginatie in alegerea numelui. Acronimele ARD sunt foarte intalnite, de obicei acronimele care incep cu A sunt direct asociate cu o Agentie a Statului.

Literele ARD sunt de tipul serif (adica au terminatii) spre deosebite de cele care desemneaza partidele politice (PDL, FC, PNTCD) care sunt scrise cu sanserif, ceea ce duce la o inconsistenta vizuala. Literele de tipul serif sunt asociate de obicei cu ceva vechi, traditional si fac parte din colectia de tipuri de litera vechi, determinate ca forma de vechile tipare realizate din plumb. Literele sanserif sunt moderne, simplificate, proprii epocii tiparului modern si ca urmare a unui limbaj vizual contemporan.

In domeniul politic inima este demult adjudecata ca simbol de catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania.

Limbaj vizual: ascutit, taios, inima este desenata ca o paglica fara grosime si nu are volum de loc, cum este indeobste perceputa; cele doua dungi care traverseaza inima sunt: foarte taioase-sectioneaza inima; seamana cu un drum (sosea), sunt prezente la fel de taioase si curbate in logo-ul CNADNR, o institutie care se ocupa de drumuri.

Chenarul care inconjoara ansamblul de simboluri arata ca respectivele simboluri nu ar fi putut constitui un logo inchegat si s-a simtit nevoia unui element grafic (contur) care sa le lege.

Monocromia alb-negru arida nu favorizeaza deloc designul, dimpotriva, sustine impresia de rece, taios, distant, monoplan (fara volum, perspectiva).




























Ca sa nu existe dubii trebuie sa mentionez ca articolul de fata trateaza un subiect de design (si de pozitionare) si nu unul politic.

marți, 11 septembrie 2012

Scrijelesc hartia, nu sunt eco-friendly :)

Un citat in mare voga care circula acum pe net/facebook atribuit lui Lee Iacocca spune ceva de genul "Disciplina de a-ti face notite este primul pas catre desavarsirea acelui lucru". Vazandu-l, ma gandeam la tonele de hartie consumate de mine pentru notite incepand cam din clasa a IV a cand tatal meu a inceput sa ma invete cum sa invat, spunandu-mi ca luatul notitelor este inceputul tuturor lucrurilor pe care vrei sa le faci. Notite, conspectul ideilor principale, adnotari, toate la un loc pana la urma mi-au format obisnuinta de a nu ma apuca de ceva pana nu-mi astern pe hartie punctele de pornire.

Adevarul e ca l-am cam urat o vreme pe tatal meu care insista sa-mi vada notitele si conspectele pana cand mi-a intrat in obisnuinta, dandu-mi seama, la un moment dat, ca fac asta pur si simplu fara sa ma mai gandesc. Al doilea pas al "dresajului" meu a fost modul de a lua notite: selectarea ideilor principale, asternerea lor pe hartie intr-o forma inteligibila ulterior si cel mai important, un mod de a lua notite astfel incat oricine, ma rog, aproape oricine mi-ar fi vazut ulterior "scriitura" sa-si dea seama despe ce e vorba. Pana la urma e vorba despre o disciplina a creierului, obligat astfel sa ia decizii si sa selecteze datele importante, ideile principale care se desprind dintr-un studiu sau posibile noi idei care pot rezulta pe baza celor dinainte. Astfel se formeaza legaturi si pot rezulta solutii. Una peste alta, notitele si conspectul sunt "apeironul" oricarui proiect in devenire.

Asa ca, "big like" lui Lee Iacocca chiar daca tatal meu i-a precedat invataturile cu mult inainte si iertare pentru prea multa hartie consumata.

luni, 16 iulie 2012

Prin dezastrul padurilor Apusenilor

In afara de meseria mea am o pasiune, muntii. Neaparat acoperiti cu brazi si daca se poate sa fie Apusenii. Natura imi ofera multa liniste, aer curat si un miros de rasina care uneori mi se pare mai bun decat oricare parfum, iar eu profit de acestea cat pot. Anul acesta m-am plimbat destul de mult prin muntii mei favoriti, Apusenii. Am batut acesti munti cu piciorul de mic copil iar unele zone le cunosc mai bine decat propriul buzunar.

Deunazi am colindat timp de cateva zile intr-o zona destul de larga, Belis, Poiana Horii, Varful Negru, Muntele Mare, Padis, Maguri Racatau, Somesul Rece, Valea Ierii, Blajoaia, Dumitreasa, Dobrus, Budureasa. Locuri frumoase, forme de relief destul de line, neagresive, tipice Apusenilor, acoperite de paduri relativ tinere, marea majoritate pana in 60 de ani.

Daca in alti ani am constat, ca de obicei, o oarecare dezordine si nepasare in exploatarea lemnului din padure, obisnuita as zice in ultimii 20 de ani, anul acesta am ramas absolut siderat in fata dezastrului. Peste tot, fara exagerare, zacea lemn taiat, stivuit sau aruncat, proaspat taiat sau lasat acolo de ani de zile, crengi, trunchiuri,  urmele de caruta sau TAF erau omniprezente, pete de ulei si motorina, anvelope aruncate, cursuri de apa rascolite de utilaje, poieni sau pasuni pline de resturi lemnoase si rumegus. Repet, sunt obisnuit cu aceste urme ale exploatarii si delasarii, insa la un nivel mult mai jos. Anul acesta insa dimensiunea dezordinii si risipei, a urmelor civilizatiei si exploatarii au fost la un nivel nemaintalnit. Cand spun dezordine si risipa sunt in pana de cuvinte, nu gasesc altele mai potrivite care sa reflecte ce am vazut.

Al doilea fapt a fost ca drumurile forestiere erau pur si simplu intesate cu stive de trunchiuri taiate, de camioane grele de transport, de TAF-uri care trageau lemnul din padure, de oameni care taiau cu drujbele si de micii "antreprenori" cu caruta si cu calul.

Al treilea aspect al dezastrului a fost varsta arborilor taiati. Nu sunt cel mai mare specialist in silvicultura insa de atata vreme de cand bat muntii si padurile reusesc sa identific cam cati ani are un brad sau un molid. Marea majoritate a lemnului taiat, fie in stive fie incarcat in camioanele de transport nu avea mai mult de 50 de ani. Unii arbori erau chiar si mai tineri, 30-40 de ani.

La un popas de odihna am discutat cu cativa oameni din zona Poiana Horii. Povestile lor m-au dat gata la propriu, din doua motive. Primul, deoarece unii dintre ei chiar pareau ingrijorati de dimensiunea dezastrului si chiar mi-au indicat locuri in care padurile pur si simplu au disparut ramanand muntii decopertati. Am vazut acele locuri, deja imi erau familiare, un exemplu bun si facil de vazut sunt zonele limitrofe Maguri Racataului. Al doilea motiv a fost reversul primului, oameni ai locului care nu erau deloc ingrijorati si care spuneau ca padurea se regenereaza singura, ca de-aia exista padure ca sa manance si ei ceva, ca "n-ai tu treaba domnu' ".

Al patrulea aspect al dezastrului a fost delasarea cu care erau aruncate si imprastiate peste tot nu doar deseurile de lemn, anvelope, uleiuri si motorina ci gramezi de PET-uri si gunoaie.

Nu cunosc cauzele a ceea ce se intampla, doar constat si sunt extrem de ingrijorat. Si mai cred ca daca nu se face ceva, daca oamenii nu iau atitudine, daca nu se aplica masuri, dezastrul va continua pana cand Apusenii vor fi lipsiti cu totul de padure si vor deveni o groapa de gunoi.

Cineva mult mai priceput decat mine in tainele legislatiei silvice imi spunea ca este suficient sa se aplice Codul Silvic, asa cum este el acum si sa se planteze. Mult.

Completare. Merita vizitata zona-tampon a Parcului Natural Apuseni de pe langa Varful Negru. Pe o lungime de cativa km se pot constata exact aceleasi defrisari si poluari ca si in zonele care nu apartin Parcului.

Articolul poate fi gasit in format pdf publicat de Transilvania Reporter aici.

joi, 21 iunie 2012

O bucatica din realitate

Am gasit filmuletul pe facebook si e prea bun ca sa nu il dau mai departe. Bun, in sensul ca reflecta o bucatica de realitatea cotidiana cu care unii dintre noi ne intalnim. Norocul nostru, la Branzas n-am prea avut asemenea clienti. Pur si simplu nu ne lipim de ei si nici ei de noi. Filmul, mai jos. Link-ul de pe Vimeo, aici: http://vimeo.com/44203213
Vizionare placuta !
video

vineri, 8 iunie 2012

Total non-combat la Cluj.

La Cluj, in campania electorala, in loc sa asistam la o dezbatere aprinsa pe idei, programe, responsabilitati, bugete si in general management si administratie am asistat la un meci non-combat intre principalii doi candidati, D-nii Boc si Nicoara. Spun principalii doi candidati deoarece cel de-al treilea a facut o imaginea frumoasa, si-a afirmat inca o data identitatea, a sustinut astfel indirect imaginea UDMR. Al treilea, Dl Eckstein, desi a avut o cu totul altfel de campanie fata de ceilalti doi si in general fata de orice campanie electorala vazuta in Romania in ultimii 22 de ani, a fost la fel de non-combat.

Partile au ales calea de a nu se intalni si a nu dezbate. Motivele, din punctul meu de vedere nu conteaza, tot ceea ce conteaza este rezultatul in planul cetateanului. Subliniez, in planul cetateanului, nu al alegatorului. Alegatorul este o data la 4 ani, cetatean, beneficiar al administratiei este tot timpul. Ori, din punct de vedere al cetateanului, oricare dintre candidati care castiga fotoliul de primar, va fi decredibilizat partial datorita acestei neimplicari reale in comunicarea publica care poate fi perceputa ca frica sau orice altceva, pornind astfel cu un handicap de incredere in noua sa functiune de manager al orasului. Ceea ce poate duce la contestatii pe parcurs si lipsa de suport in general din partea clujenilor.

Un alt aspect, de data asta pozitiv, consider eu, este faptul ca aceasta campanie electorala arata ca o tranzitie de la un anumit savoir faire de campanie practicat pana acum la unul nou, dezbarat de primitivismul violentei verbale si atacului la persoana. Inca nu stim care va fi urmatorul modus operandi la alegerile locale urmatoare insa campania non-combat din acest an a anulat practic toate violentele de limbaj, acuzele, si in general toate practicile anti utilizate pana acum, insa cu pretul anihilarii aproape totale a dezbaterii. In limbaj "computeristic" totul s-a desfasurat in "safe mode". Estimez ca peste patru ani politicienii vor aborda altfel campania, atat datorita invatamintelor trase in acest an cat si, paradoxal, din campania D-lui Eckstein care a aratat ca mesajul politic si comunicarea electorala poate fi si altfel, mai personala, mai directa.

In plus, cred ca unii dintre ei, cei care doresc sa continue in politica dar si cei care acum se gandesc sa intre sau sa isi construiasca un viitor politic la nivel de administratie locala, vor constientiza ca o campanie electorala nu dureaza o luna conform legii ci incepe din secunda doi dupa ce au castigat sau au pierdut alegeri.

In ceea ce priveste suportul comunicational vizual utilizat de catre principalii candidati, din nou exceptie relativ notabila Dl Eckstein, acesta a fost la nivelul primitiv al pliantelor si afiselor firmelor romanesti din anii '90 care abia incepeau sa inteleaga cum si de ce trebuie sa existe specialisti si designeri care sa le creeze si imbrace mesajul intr-o forma macar credibila. De adaugat, narcisismul imaginilor si textelor, scriitura seaca, in limbaj de lemn, lipsita de viata a sloganelor si textelor.

Personal, eu m-am plictisit copios. Desigur, e o asertiune pur personala insa trecand mai departe, din nou, in planul omului din Manastur sau Iris, lipsa de viata a acestei campanii va pune o amprenta puternica de apatie peste dorinta de implicare comunitara si presiune asupra deciziilor administratiei.

La o alta extrema a atitudinii cetateanului, preocupat de propria sa bunastare si directionarea fondurilor publice care pana la urma se regasesc in bunastarea lui, se gaseste textul de mai jos.



vineri, 25 mai 2012

Politica. Afaceri. Branding personal.

In rarele cazuri (am mai comentat aici si aici) cand ma intereseaza politica examinez ceea ce se intampla prin prisma consultantului de brand, a designerului, a unui om de marketing si comunicare si a potentialilor votanti. aflandu-ne in plina campanie electorala am observat candidati, materiale publicitare, atitudini, discursuri si comentarii ceea ce m-a dus la cateva concluzii in ceea ce priveste brandul personal, fie in politica fie in afaceri. Am inclus aici si afacerile deoarece unii dintre candidati au un trecut de manageri sau oameni de afaceri. Cele cateva concluzii pana la urma au sublimat intr-una singura, restul fiind detalii, derivate sau subsidiare acesteia. Suna ca un truism dar este asa:


Un om nu poate fi altfel decat este.

Explicatia este simpla. Fie ca este politician, fie ca este un om de afaceri o persoana este grevata/influentata si conturata de trecut si prezent: educatie, mediu, credinte, valori, familie, prieteni, avere, realizari, esecuri, dorinte, orgolii, complexe, etc. Acestea nu pot fi separate de eul personal, in cazul unui politician, de exemplu. ar trebui sa fie un extrem de bun actor astfel incat prezenta sa publica (infatisare, mimica, discurs, valori manifestate) sa fie totalmente diferita de cea a omului din spatele politicianului. La fel si in afaceri. Ceea ce m-a dus la urmatoarea concluzie:

Brandingul personal nu poate schimba/modela oameni/personalitati.

Si atunci, de ce atata valva in jurul acestei notiuni de branding personal, de ce credinta unora ca pot fi pusi in cea mai favorabila lumina prin anumite activitati de marketing/pr/comunicare !? Probabil ca unora li se pare simplu sa apeleze la un specialist spunandu-i "fa-ma frumos, altfel, diferit, luminos si curat". Este o abordare gresita si de asemenea este o abordare gresita din partea unui specialist sa nu tina cont de persoana, asa cum am incercat sa o definesc mai sus. A treia mea concluzie este:

Brandingul personal este (sau poate fi) de succes daca tine cont in primul rand de potentialul persoanei respective.

In plus, activitatile si metodele de branding personal pot accentua aspecte, anumite laturi, pot ascunde unele defecte, pot atasa persoana de anumite cauze insa niciodata nu va putea "sa-i puna in gura" ceva ce nu poate spune sau face in mod natural. Fortarea notei se simte, daca nu se observa, iar acesta este principalul pericol care trebuie evitat. Un bun consultant de imagine al unei persoane publice, fie din zona politica fie din zona afacerilor, va petrece in primul rand mult timp cu respectiva persoana pentru a afla si vedea cine este. Abia apoi va incerca sa traseze linii de conduita in prezenta publica si comunicare. Inca un aspect de obicei uitat: brandul personal se construieste in timp si nu in timpul campaniei electorale sau a unei campanii publice personala a unui om de afaceri. Trebuie puse bazele cu mult timp in urma astfel incat respectiva persoana, in momentul in care decide sa intre cu adevarat in spatiul public, sa fie deja conturata ca brand.

joi, 24 mai 2012

In atentia studentilor, cu drag.

In fiecare an, in luna mai si iunie sunt bombardat de chestionare, intrebari si cereri de a-mi exprima opinia profesionala asupra unor subiecte care se regasesc (si se vor regasi) in lucrarile de disertatie a studentilor. Desigur, sunt onorat, la fel cum sunt onorat cand sunt invitat sa tin un curs sau seminar la facultate, atat studentilor la licenta cat si celor de la master.

Pana acum insa nu am raspuns decat la doua asemenea cereri, unei studente romance care studia la Londra si uneia din Cluj. De ce am raspuns celei de la Londra:
- in primul rand, si-a formulat tema lucrarii scurt si la obiect facandu-ma sa inteleg ce urmareste si contextul
- a trimis cuprinsul si rezumatul lucrarii
- a explicat cum si unde anume va folosi raspunsurile mele, precizand si ca le va utiliza doar ca citat si pornind de la ele va dezvolta mai departe
- a formulat un numar rezonabil de intrebari astfel incat sa nu-mi consume cateva zile din viata pentru a raspunde
- a formulat intrebarile foarte precis si clar, cerand raspunsuri pe masura
- a trimis intrebarile in ianuarie, cu rugamintea de a raspunde pana in martie.

Si, de ce am raspuns celei de la Cluj:
- in principal, coordonatele "colaborarii" cerute de ea coincideau cu cele de mai sus
- in plus, a dorit sa poarte o discutie cu mine de maximum 30 de minute pe baza raspunsurilor mele, pentru a clarifica sau dezvolta anumite aspecte.

Si totusi, de ce am raspuns doar acestor doi studenti? Deoarece atitudinea si abordarea lor denota ca sunt seriosi si interesati.




Politica, din nou. Comunicare !?

E oficial, suntem in plina campanie electorala. Mesajele despre ce vor face candidatii abunda, la fel, abunda mesajele despre oponentii lor. Opinia publica este impartita, firesc, intre preferinte, jurnalisti critica, ataca, lauda, analistii dezvaluie, despica firul in patru, fac prognoze. Summa summarum, spatiul public este inundat pe toate canalele: outdoor, tv, sms, online, cu mesaje si persoane politice.

Inainte de toate, trebuie spus ca asta se intampla o data la patru ani, ceea ce oarecum denota si interesul scazut al politicienilor de a se implica in comunitate si spatiul public. E adevarat, este o campanie electorala, ceea ce inseamna ca inevitabil asistam la un varf al comunicarii si prezentei politice insa diferenta fata de perioada in care nu este campanie electorala este mare. Un politician, un administrator sau viitor administrator al unui mandat trebuie sa fie prezent si in cei patru ani, sa-si dovedeasca interesul si implicarea.

Ce este de remarcat referitor la comunicarea si prezenta politica:

1. "Corporate poker face" sau conformismul
- Candidatul imbracat in costum, pe fundal alb sau pe culoarea partidului, logo-ul amplasat undeva in pagina si un mesaj scris, de obicei intr-o limba de lemn la fel ca si atitudinea candidatului
- Greseli flagrante: de exemplu, candidatii sunt imbracati la patru ace in costume scumpe, unii au butoni de aur la manseta camasii, purtand ceasuri de mii de euro. De acord, denota bunastare, implicit poate arata ca respectivul candidat ar putea fi mai greu coruptibil deoarece are traiul asigurat, insa pentru majoritatea care traiesc din salariul mediu sau minim, a afisa butoni de aur si ceasuri scumpe devine o chestiune sensibila. Mai mult, poate ridica intrebari de genul: de unde are candidatul atatia bani ?
- Strategii de comunicare care se bazeaza pe aceleasi mijloace de comunicare uzate: afise, adunari publice, flyere, participari la talk-showuri iar mesajele sunt aceleasi, aceleasi discursuri cu limba de lemn, aceeasi atitudine imobila de jucator de poker.
- Platforme si mesaje politice fie conformiste, fie vagi, fie cu obiective mari insa indepartate de nevoile cetateanului si in general fara explicarea concreta a repercursiunilor si implicatiilor in viata zilnica a cetateanului

2. "Sunt si eu un om la fel ca si voi" sau exceptiile notabile
- Foarte putin candidati abordeaza comunicarea politica mai relaxat si diferit, utilizand un cu totul alt limbaj, ton al vocii sau mesaj vizual. Mentiuni: Nicusor Dan (Primaria Bucuresti) si Peter Eckstein Kovacs (Primaria Cluj) care vorbesc, prin comparatie cu ceilalti, despre lucruri foarte concrete cu implicatii directe in viata cetateanului.
- Interviuri si discursuri "umane": unii candidati, printre care si cei mentionati mai sus, vorbesc si raspund direct, clar si foarte personal unor jurnalisti sau in cadrul talk-showurilor.
- Imbracaminte si purtari normale, obisnuite.
- Platforme si mesaje politice concrete, cu particularitati, si explicarea implicatiilor acestora in planul vietii cetateanului.

3. "Pentru voi, dau totul si ma sacrific daca trebuie, daca nu trebuie" sau exceptiile extreme
- Candidatii care promit populist totul si orice.
- Aici mai intalnim si subspecia candidatului zeflemitor, glumet, cu limbaj popular, "smecheras"
- In acest caz, comunicarea vizuala nu mai conteaza, totul este subsumat promisiunilor mai mult decat generoase si nesustenabile la modul real.

"Viata e facuta din lucuri mici si importante"
Ce ar putea face primele doua categorii ( a treia nu prea conteaza):
- Cei conformisti ar putea imprumuta cate ceva din lejeritatea, nota personala si mai umana a celor de la exceptii notabile. Ar putea vorbi si explica mai concret planurile lor si ar putea fixa obiective cu implicatie directa si concreta in viata zilnica a cetateanului
- Cei "notabili" ar putea arunca o privire interesata la disciplina si consecventa celor "conformisti". In plus, ar putea include in platformele lor obiective mai generale, " de respiratie inalta".

Fara a da verdicte, fara pretentii de prognoza si fara a dispune de date sociologice statistice, bazandu-ma doar pe experienta si fler, cred ca votantii se vor indrepta in marea majoritate a cazurilor catre prima categorie de politicieni deoarece li se pare ca sunt mai siguri decat cei din a doua. De ce ? E simplu, deoarece:
1. Marea majoritate a cetatenilor sunt la randul lor conformisti regasindu-se astfel in aceeasi categorie
2. Candidatii fac parte din partidele politice mari, inducandu-se astfel si din nou impresia starii de siguranta si apartenenta.
3. Categoria a doua, cea a exceptiilor notabile sunt in general independentii sau candidatii care se muleaza pe niste specificuri locale, avand astfel sanse de reusita doar in cazuri speciale iar exemplele "din teren" sunt rare si dovedesc acest aspect inca o data.

vineri, 18 mai 2012

Noul nostru website, in prefacere

Scriu brief-ul pentru nou nostru website. Va fi un proiect deschis tutoror care vor sa participe. In curand, pe blog si facebook. Si pentru ca nu credem ca noi detinem adevarul absolut in webdesign si online, asteptam sugestii, critici, observatii asupra website-ului nostru actual - care e cam vechi, da, recunoastem, ne-am luat cu alte treburi - si asupra celui nou. E-mailul meu e deschis pentru oricine.

joi, 17 mai 2012

Utilitate. Design. Diferentiere. Atat.


iPen pentru iPad, un obiect frumos de design minimalist in stilul Apple si o utilitate practica foarte buna, de departe mai buna decat oricare stylus competitor prin caracteristici unice.

Diferentiere prin caracteristici unice sau imbunatatite si utilitate reala este ceea ce cred eu ca defineste un produs bun.
http://vimeo.com/32580243

luni, 14 mai 2012

Pragmatic despre CSR

Nu cred ca mai are cineva vreun dubiu asupra motivatiilor proiectelor de CSR: a pune companiile si/sau brandurile intr-o lumina favorabila (si) prin intermediul actiunilor "de responsabilitate sociala". Sa nu ascundem dupa deget, companiile investesc in ceea ce este profitabil, punct. Daca ar putea sa nu cheltuiasca bani pe marketing, pr, online sau CSR, nu ar face-o. In fond sunt niste cheltuieli. Desigur, deductibile insa tot cheltuieli raman si de multe ori managementul  evalueaza de 3 ori sumele alocate pentru aceste activitati gandindu-se fie la profit, dividende sau fie la investitiile potentiale care ar fi putut fi realizate cu acei bani.

Pentru companiile de o anumita dimensiune si din anumite domenii, activitatile de CSR nu mai pot fi evitate si de aceea sumele cheltuite trebuie utilizate cu cap. De cativa ani activitatile de CSR prind contur tot mai puternic in Romania deschizatorii de drum fiind, desigur, companiile multinationale. Si astazi marea majoritate a proiectelor CSR apartin acestor companii insa, pe ici pe colo, vedem abordari si ale companiilor autohtone.

Care este abordarea pragmatica a unui proiect CSR ? Problema trebuie examinata de la ambele capete (companie/brand si beneficiari/public) prin prisma beneficiilor. Atata vreme cat nu exista beneficii decat pentru una dintre parti nu va exista nici un proiect de CSR. Daca ar fi sa enumar cateva conditii esentiale pentru ca un proiect de CSR sa prinda viata ele s-ar referi in primul rand la beneficii pentru companie/brand deoarece ei platesc. Conditiile sunt doar cateva si se refera la:

1. Comunicare
- daca proiectul "se potriveste" cu profilul si publicul companiei/brandului
- potentialul de expunere a mesajului catre publicul vizat

2. Implicatii in societate
- daca aduce un beneficiu real pentru societate
- daca proiectul este replicabil (campaignable) in viitor devenind o "stampila" pozitiva atasata la companie/brand

3. Investitii si beneficii
- investitiile si rezultatele in expunere media masurate comparativ cu investitiile si rezultatele in/din media clasica (rate card si/sau discounted)
- potentialul de castigare a aderentilor permanenti (acestia devin "voci purtatoare")

Restul sunt detalii iar cele 3 considerente enumerate mai sus sunt de asemenea un scurt ghid pentru ONG-urile care au de gand sa obtina sprijinul finantatorilor pentru proiectele lor.

Munca pentru angajare.

Am citit un articol interesant despre noile modalitati de angajare care se prefigureaza la orizont. Tind sa dau dreptate scriitorului articolului insa adaug si eu ceva, si anume ca respectiva strategie explicata in articol se (va) aplica inclusiv la colaboratori nepermanenti sau companii de servicii cu valoare adaugata care doresc sa castige un proiect/pitch/licitatie. Articolul se gaseste aici iar mai jos un scurt citat.

"Ultimately, the reason why I'm confident that "projects are the new job interviews" is not simply because I'm observing a nascent trend but because this appears to be a more efficient and effective mechanism for companies and candidates to gain the true measure of each other."

vineri, 20 aprilie 2012

Aventuri in online

1. Nici eu nici colegii mei nu suntem specialisti in webdesign. Totusi, suntem specialisti in design, avem ochiul format, experienta, vedem, observam si analizam cu o opinie experta si antrenata din punct de vedere design, originaliate, noutate, individualizare, pozitionare, etc.

2. De cateva zile, fortat fiind de niste imprejurari care tin atat de compania mea cat si de proiectele unor clienti, studiez templates Wordpress pentru site-uri. Costa intre 15-40 dolari, sunt bine puse la punct, poti face multe cu ele. Am vazut sute. Am vazut de asemenea sute de site-uri realizate pe baza acestor templates si pe baza Wordpress. Problema este ca toate (sau aproape toate) arata la fel (sau aproape la fel).

3. Nu contest realizarea din punct de vedere tehnic ale acestor site-uri realizate pe platforma Wordpress. Am inteles de la specialisti ca din punct de vedere mentenanta, updatare, integrare cu alte mijloace ale internetului Wordpress este excelent. SEO este usor de facut, se pot integra o multime de smecherii, arata bine si functioneaza si pe dispozitivele mobile (smartphones, tablete), nu intru in detalii, specialistii in online stiu ce incerc sa explic aici. Toate bune si frumoase pana cand vezi rezultatul final. Parca toate site-urile Wordpress au acelasi aer, acelasi "touch and feel" vizual, acelasi grid, gama de fonturi, rapoarte si proportii intre elemente si suprafete, aceleasi elemente de navigare si comanda. Am senzatia ca sunt vreo 5 feluri de site cu modificari de culoare si detalii.

4. Deduc, poate gresit si imi asum din start eroarea deoarece nu sunt un specialist al webdesignului, ca site-urile realizate pe platforma Wordpress sufera toate de aceeasi boala a uniformizarii de dragul SEO, optimizarii, mentenantei, updatarii si altor considerente in principal tehnice. Unde ramane atunci partea de originalitate vizuala, individualizare prin design a companiilor/brandurilor ? Ramane doar continutul cel care conteaza ?

5. Sunt de acord ca traim in epoca online si este importanta prezenta pe internet, cautarea usoara pe Google si rezultatele in primele pagini, legaturile cu Facebook, Twitter, samd, toate acestea determinand un anumit tip de scriere si structurare a continutului, "linkuire", etc.

6. Nu critic ci doar constat si caut solutii la problema. Cum spuneam mai sus, fortat fiind de imprejurari. Chiar daca Wordpress este o platforma tehnica extraordinara imi doresc sa vad solutii originale si individualizante pentru website-uri. De fapt nu pentru website-uri ci pentru companiile si brandurile pe care le reprezinta. Website-ul este doar un alt "touchpoint" in relatia cu piata, o unealta utila. Ele nu exista pur si simplu de dragul ratiunii de a fi ci au un scop si o strategie. Imi doresc sa observ o iesire din locurile comune, sa nu mai observ ca daca schimb logo-urile intre 2 site-uri obtin acelasi rezultat, oricare dintre site-uri find la fel de "potrivit" pentru compania/brandul respectiv.

7. In acest moment studiez impreuna cu colegii mei posibilitatea de a schimba site-ul nostru. Are totusi o varsta si ne dorim altceva care sa reflecte schimbarile de strategie si viziune care au intervenit intre timp. Avem si un concept si o strategie care trebuie sa stea in spatele potentialului nou website. Nu un concept vizual ci un concept de continut, mesaj, interactiune pe care le dorim reflectate si in vizual. Ne-am impotmolit in hatisul tehnic al Wordpress si cautam calea de a ne reprezenta pe noi ca si companie.

8. La fel, cautam aceeasi cale pentru unul dintre clientii nostri majori, jucatorul nr. 1 in industria sa. Stim ce vrem din punct de vedere conceptual si strategic insa din nou suntem blocati de locurile comune oferite de Wordpress cu atata larghete.

9. Imi pun intrebarea daca de vina este Wordpress, providerii de servicii de webdesign sau vina este impartita.

10. Spre deosebire de alte agentii de consultanta de brand si design noi nu am dezvoltat capacitati interne pentru a oferi solutii complete online si webdesign considerand ca este un domeniu care nu intra in sfera competentelor noastre. In opinia mea online-ul este un domeniu de specializare distincta la fel cum este consultanta de brand si design. Oferim insa strategie de brand si pozitionare pe care o dorim reflectata si in online si aici intervine rolul nostru de "watchdogs" si "brand custodians" pentru clientii nostri.

joi, 5 aprilie 2012

Alien vs Predator si viceversa.

Marca vs brand si viceversa. Produs/serviciu vs marca si viceversa. Brand vs produs/serviciu. De ce mentionez toate aceste combinatii ? Deoarece un produs/serviciu nu sunt egale/echivalente cu o marca si/sau un brand. Lantul incepe cu produsul/serviciul care este reprezentat vizual prin anumite insemne, litere, culori, simboluri ceea ce constituie marca (inregistrabila), pana la a ajunge la statul de brand fiind cale lunga. Pentru a fi complet acest lant evolutionist, trecerea la statul de brand se realizeaza dobandind cunoastere, recunoastere si apoi reputatie. Undeva pe drumul intre recunoastere si reputatie incepe statutul de brand al unui produs/serviciu.


Imi doresc sa clarific in cateva cuvinte o chestiune extrem de simpla legata de trecerea de la produs/serviciu la brand. Un produs nou lansat pe piata nu poate fi denumit brand, sub nici o forma deoarece el nu a fost cunoscut, cumparat, iubit sau adoptat de catre cumparatori pana in momentul lansarii. Prin urmare, nu a rezistat factorului timp si nu a avut o evolutie in piata. Asadar, daca o companie X va lansa maine pe piata produsul Y, agentia Branzas nu va putea scrie in comunicatul de presa: "Branzas a lansat brandul Y pentru compania X" deoarece este total incorect. Alternativa corecta este "Compania X a lansat pe piata produsul Y cu ajutorul Branzas care a dezvoltat (sau desenat) identitatea de produs, numele si extensiiile de linie avand sortimentatiile...". Sau, "Branzas a creat strategia de brand, numele si a desenat identitatea vizuala si ambalajele noii linii de produse Y ale companiei X...". Sau, "Branzas a desenat identitatea de produs Y..."


Mie nu mi se pare doar o chestiune de nuanta sau de semantica, personal cred ca precizia si acuratetea sunt esentiale in meseria noastra si de acee cred ca a spune "am lansat un nou brand" este incorect, cel putin din cateva puncte de vedere:
- necunoasterea notiunii de brand sau ignorarea voita a notiunii de brand
- inducerea in eroare a clientului si eventualilor potentiali clienti care pot crede ca odata cu lansarea pe piata devin branduri instantaneu
- pr ieftin pentru agentia "creatoare de branduri", pentru a accelera perceptia potentialilor clienti asupra potentialului acesteia


Totusi, ce inseamna strategia de brand in acest context in care evitarea notiunii de brand este din punct de vedere strict profesional esentiala !? Strategia de brand este strategia prin care produsul (sau serviciul) ar putea ajunge un brand, intr-un orizont de timp. Timpul este unul din factorii esentiali in parcursul de la produs la brand.


Identitatea de produs este suma semnelor vizuale si verbale care reprezinta un produs si care are in spate esenta, atributele si valorile din strategia de brand. Nu este incorecta folosirea notiunii de "identitate de brand".


Ce este un brand ? Exista multe definitii iar cea mai completa si acceptabila mi se pare urmatoarea: un brand este senzatia (in engleza "gut feeling") oferita de un produs sau serviciu, trecand peste proprietatile sale tangibile.


Un nou produs/serviciu in momentul lansarii pe piata nu este brand iar agentie de branding creaza potentialul de brand al unui produs/serviciu.



joi, 22 martie 2012

BA CA LA UREAT

BA CA LA UREAT 

BA CA LA UREAT, un proiect de popularizare a culturii si inteligentei romanesti sustinut de Branzas, din ciclul "Cand vor veni astia la putere..."

Acest proiect cultural este dedicat tuturor actualilor si viitorilor absolventi de liceu care au promovat sau vor promova Bacalaureatul si care in viitorul apropiat ne vor influenta destinele in calitate de politicieni, functionari publici, medici, designeri, copywriteri, administratori de companii, samd.






















miercuri, 21 martie 2012

Consistenta brandurilor.

O scurta poveste-pretext. Pe parcursul celor 5 ani de parteneriat cu Interbrand, compania globala de branding si design, am aflat si invatat multe. Know-how-ul lor este colosal si inglobeaza cativa zeci de ani de experienta in mai toate domeniile si pietele, din Statele Unite pana in Asia sau Rusia. Una din povestile favorite ale directorului responsabil cu Europa era despre Dl Zintzmeyer, fondatorul agentiei Zintzmeyer & Lux achizitionata ulterior de Interbrand si dezvoltata la nivel european. Clientul personal al D-lui Zintzmeyer a fost timp de zeci de ani BMW chiar si dupa vanzarea agentiei catre Interbrand, celebrul designer pastrandu-si postul de membru al boardului Interbrand Zurich care gestional contul BMW. De fapt, Dl Zintzmeyer a fost cel care a pus bazele moderne ale identitatii de corporatie si brand a BMW, a strategiei de brand si a sistemelor de brand management si le-a continuat apoi sub umbrela Interbrand. Pana la moartea sa Dl Zintzmeyer a fost consilierul personal al managementului BMW.

Povestea D-lui Zintzmeyer suna cam asa: Cu ocazia lansarii unui nou model de BMW Interbrand a conceput evenimentul lansarii pe un aeroport german, printre avioane supersonice, incercand astfel prin alaturare (co-branding daca vreti) sa demonstreze si sa sustina pozitionarea BMW, "Sheer driving experience". De proiect s-a ocupat personal Dl Zintzmeyer, de la concept pana la cel mai mic detaliu legat de inscriptionarea logo-ului BMW pe obiectele-cadou pretioase care urmau sa fie oferite invitatiilor. Dl Zintzmeyer era un fanatic al coerentei, consistentei si a perfectiunii fiecarui detaliu in design si prezentare si nu admitea nici o gresala sau scapare. La intrarea pe pista aeroportului mai multe hostese primeau invitatii indrumandu-i catre zona evenimentului si oferindu-le cate un pahar cu sampanie. Din plastic. Dl Zintzmeyer, invitat fiind, desigur ca si el a fost servit cu un pahar din plastic - din acela simplu, de la catering - plin cu sampanie. Paranteza, de catering s-a ocupat BMW. De aici incepe o intrega tevatura care unora li se poate parea hilara sau fara rost insa morala povestii e simpla pana la urma si extrem de logica. Dl Zintzmeyer a refuzat paharul din plastic, l-a chemat furios pe Presedintele BMW de urgenta si i-a explicat raspicat ca la lansarea unui nou model de BMW paharele din plastic nu au ce cauta deoarece nu sunt in acord nici cu eleganta BMW-urilor nici cu importanta evenimentului nici cu sampania care este o bautura nobila si ca minimum acceptabil ar fi fost paharele de sampanie clasice de sticla cu picior inalt si gura ingusta. Dupa care i-a intors Presedintelui BMW spatele spunand ca "este degradant ce se intampla" si a plecat refuzand sa participe la o "asemenea blasfemie".

Iar morala povestii este !? Consistenta brandurilor. Recunoasterea nu poti sa o castigi cu jumatati de masura iar reputatia castigata nu poti sa o mentii decat daca esti constant, coerent si consistent in toate formele de manifestare ale brandului care intra in atingere cu publicul, acele celebre "touchpoints" de care toata lumea vorbeste si prea putini le acorda realmente atentia cuvenita.

Ce inseamna consistenta in branding si design ? Atunci cand reusesti sa impui o anumita linie, recognoscibila, asupra tuturor formelor de manifestare ale brandului, asupra acelor "touchpoints". Aceasta consistenta, coerenta si constanta este de fapt reflectarea in public a esentei, strategiei si pozitionarii brandului.

marți, 20 martie 2012

De-ale scrisului in public.

Se implinesc cred 15 ani de cand am scris primul meu "ceva" despre branding, design si compania pe care o conduc. De atunci am avut placerea sa raspund la foarte multe intrebari si interviuri sau sa scriu propriile mele articole pe acest blog, pe Daily Business, Forbes, Ziarul Financiar, Wall Street si in multe alte locuri si publicatii. Imi aduc aminte cu mare placere - era parca prin 1998, dupa finalizarea procesului de branding al Tiriac Holdings - Adriana Halpert si Petre Barbu (pe atunci la Capital) mi-au luat un interviu despre acel proiect. Cred ca a fost primul articol in extenso din Romania, o premiera absoluta, despre design si branding, un spread pe 2 pagini, sper ca retin bine. La fel, imi aduc aminte cu mare placere de interviul luat de Larisa Ghitulescu, direct, la obiect, pragmatic si foarte documentat.

Am descoperit placerea scrisului si exprimarii ideilor si prin scris laolalta cu meseria mea care este eminamente vizuala - in cazul proiectelor de design sau eminamente analitica - in cazul proiectelor de consultanta de brand. O scurta trecere in revista a arhivei companiei mi-a aratat mii de pagini scrise de proiecte, analiza, strategie, interviuri si articole proprii. Le-am revazut cu placere pe marea majoritate insa mi-am si adus aminte, recunosc, cu neplacere, despre ocaziile in care am fost solicitat sa scriu regulat in anumite publicatii print sau online, generaliste sau specializate in domeniul marketingului, fara ca macar acei redactori sa propuna, chiar si simbolic, o minima compensatie pentru faptul ca produc continut pentru publicatia lor care, in acest fel, poate avea un beneficiu. Am fost intotdeauna onorat de aceste invitatii si totodata dezamagit de, hai sa spunem, aceasta atitudine. Poate si de aceea pentru ca nu concep ca o munca de calitate depusa de cineva sa nu fie recompensata. "Ce tie nu-ti place altuia nu-i face" este unul din proverbele si zicatorile mele favorite, cel care spune atat de multe despre bun simt si politete avand si o doza suficienta de pragmatism.

Situatia sta altfel in cazul evenimentelor si seminariilor. Aici exista deja practica, in cea mai mare parte a cazurilor, a compensarii cheltuielilor si achitarii unui fee pentru speaker. Un fapt laudabil, o dovada a maturitatii si politetii organizatorilor, caci pana la urma la asta se reduce totul, la politetea si totodata pragmatismul de a compensa efortul, experienta si know-how-ul cuiva dupa care tragi foloase.

Acest articol este totodata si un pretext pentru a le multumi jurnalistilor de calibru cu care am avut privilegiul sa interactionez pe parcursul vietii mele profesionale si de la care am invatat multe.

joi, 15 martie 2012

Am fost mândru că sunt român oriunde m-am aflat


Bogdan Branzaş, consultant de brand: „Am fost mândru că sunt român oriunde m-am aflat”

15 martie 2012, Forbes
Forbes: Ce aţi făcut pentru România?
          - Mi-am plătit taxele şi impozitele corect, n-am înşelat statul, n-am scuipat pe jos, n-am aruncat gunoaie prin păduri, am fost mândru că sunt român oriunde m-am aflat, fie în ţară fie în străinătate, într-un cuvânt am fost cetăţean.
Forbes: Ce a făcut România pentru dvs.?
          - Nimic din ceea ce un cetăţean se aşteapta de la statul său.
Forbes: Ce aveţi de gând să faceţi pentru România?
            - Să fiu cetăţean în continuare. 

vineri, 2 martie 2012

Exercitiu de comunicare (4) – RMGC si Salvati Rosia Montana

In ultimele saptamani au avut loc cinci evenimente importante din punct de vedere comunicational, in cadrul “bataliei” celor doua grupari:
1.       Ocuparea temporara a biroului Ministrului Mediului de catre Greenpeace
2.       Emisiunea realizata de Dl. Tatulici si Realitatea TV la Rosia Montana
3.       Emisiunea Judeca Tu de la TVR
4.       Inscenarea colaborarii intre Federatia Romana de Fotbal si RMGC
5.       Surpimarea mesajului anti RMGC din cadrul evenimentelor violente la meciul Romania-Uruguay desfasurat la Bucuresti

Ce se constata, cu o privire rece. RMGC nu se abate de la directiile de pana acum si promoveaza aceleasi mesaje cu cifre concrete, axate pe 3 piloni: crearea de locuri de munca, beneficiile Statului, siguranta exploatarii prin tehnologiile moderne utilizate. Pun intr-un capitol separat spoturile publicitare care mizeaza pe emotional,  spoturi care utilizeaza persoane reale din Rosia Montana. Aceasta campanie ruleaza deja de mult timp, nu mai are beneficiul noutatii, ba dimportiva contraatacurile SRM au reusit sa o demonetizeze. In acest moment toata campania o consider superflua si inutila, mesajul nu-si mai produce efectele scontate de sensibilizare a opiniei publice la necazurile locuitorilor din zona. Mai mult, personajele sunt luate in deradere iar unele sunt acuzate ca actioneaza exact impotriva sensului mesajului din spoturi, vezi cazul celui care si-a construit pensiune, chiar daca mesajul principal al campaniei este acela ca nici o afacere nu este posibila in zona Rosiei Montane in afara mineritului.
Reluand cele cinci evenimente de comunicare se desprind urmatoarele:
1.       Pe teren propriu, RMGC domina discutia si elimina orice alta voce, indiferent ca este cea a protestatarilor sau a aunor persoane din mediul academic si stiintific, vezi emisiunea de la Realitatea TV
2.       In cadrul dezbaterii TVR s-a incercat din nou diseminarea celor 3 mesaje principale: crearea de locuri de munca, beneficiile Statului, siguranta exploatarii prin tehnologiile moderne utilizate.
3.       Prin aducerea reprezentantilor Statului la dezbaterea TVR s-a constatat ca Statul este foarte slab pregatit si informat in a comunica cu publicul si cu reprezentantii SRM accentuand senzatia de “apartenenta” la directia dorita de RMGC.
4.       Reprezentantii Statului  au avut accese de aroganta si autosuficienta in dialogul purtat, ba chiar au amenintat cu sistarea dialogului, fapt ce sustine concluzia de mai sus
5.       Interventiile televizate ale reprezentatilor Statului au fost fie timide, fie neinformate, fie obediente fie voit (accentuat) neutre si in nici un caz pro SRM
6.       Asertiunile de specialitate a reprezentantilor Statului vizand mediul si patrimoniul au lasat senzatia pregnanta de slaba pregatire si neprofesionalism
7.       Presiunea exercitata de RMGC prin mesajele sale acoperind toate mediile oficiale (TV si print) si lipsa accesului protestatarilor SRM ca opinie alternativa in aceste medii a avut ca rezultat o larga diversitate de mesaje si actiuni anti RMGC utilizand formele alternative de media: retelele sociale, proteste publice, bloguri, youtube, etc.
8.       Avand in vedere faptul ca presa tiparita este in declin accentuat si publicul contesta tot mai mult canalele TV oficiale selectandu-si forme alternative de informare, neluarea in considerare a principiului reactiunii, in acest caz este o scapare grava in strategia de comunicare RMGC.
9.       SRM utilizeaza in acest moment o tactica de culpabilizare si decredibilizare a persoanelor asociate proiectului minier, nescapand nici o ocazie: cazul FRF si Mircea Sandu, localnicii prezentati in spoturile TV, comunicatori, oficialitati ale Statului (Presedinte, Prim Ministru, Ministru, Secretar de Stat), lobby-isti, companii
10.   Se constata ralierea unor voci puternice din media si politica la cauza anti RMGC, vezi cazurile D-lui Cristian Tudor Popescu, Monica Macovei, Peter Eckstein-Kovacs, Academia Romana, samd
11.   Concursul tacit al Statului si al canalelor media traditionale la sustinerea proiectului RMGC este tot mai des invocat si acuzat, vezi in acest sens cifrele de difuzare ale mesajelor anti si pro RMGC furnizate de Active Watch si difuzarea selectiva a evenimentelor de la meciul Romania-Uruguay

Din punct de vedere comunicational sunt cateva aspecte de lipsa a transparentei care contribuie la cresterea si mentinerea ridicata a vocii anti RMGC:
1.       Pastrarea la secret a contractului cu Statul
2.       Clasificarea zonei Rosia Montana ca zona monoindustriala
3.       Lipsa mesajelor si relatarilor pro SRM din media, prezentarea selectiva a stirilor legate de proiectul de minerit si evenimentele legate de acesta
4.       Lipsa unei dezbateri publice reale cu implicarea substantiala si profesionista a Statului
5.       Cifrele contradictorii – prin urmare supuse efectului de necredibilitate - prezentate de RMGC legate de locurile de munca, beneficiile relale ale Statului si impactul pe termen lung asupra mediului

O concluzie succinta se desprinde pe doua planuri:
1.       RMGC isi mentine – as spune gresit - strategia de comunicare axata pe 3 mesaje principale, cu cifre aride: crearea de locuri de munca, beneficiile Statului, siguranta exploatarii prin tehnologiile moderne utilizate, insa aceasta incepe sa prezinte oboseala si fisuri tot mai multe prin caderea in derizoriu, decredibilizarea persoanelor asociate, contestarea cifrelor si demontarea lor rand pe rand
2.       SRM reactioneaza cu o varietate larga de mesaje si actiuni utilizand mediile de comunicare netraditionale, accentuand “latura inumana” a proiectului minier si invocand “conspiratia” Statului si a mediilor traditionale de comunicare

miercuri, 29 februarie 2012

Dupa 17 ani.

ONG - Branding si comunicare

Luni 5 Martie incepand cu ora 18.30 voi vorbi despre branding si comunicare pentru ONG-uri in cadrul unei conferinte Civic Vox. Un subiect foarte drag mie dar si de mare actualitate tinand cont de cresterea substantiala a vocii ONG-urilor in peisajul public din ultima perioada. Din acest punct de vedere Clujul are o particularitate speciala datorita numarului de ONG-uri active din cele mai diverse domenii si orientari. Spuneam ca este un subiect drag datorita recentelor proiecte dezvoltate de Branzas pentru doua organizatii deosebite, leaderi in domeniul lor, Fundatiile Comunitare si Tasuleasa Social. Aceste doua organizatii au dovedit ca se poate !

Multumesc pentru invitatie Alexandrei Craciun !


Noi pentru Fundatiile Comunitare.

Fundatiile Comunitare, www.fundatiicomunitare.ro, finanteaza proiectele utile comunitatilor. Organizatia are o intindere nationala si un istoric impresionant si de durata cu multe si frumoase realizari la activ. Existenta acestei organizatii non-profit se datoreaza oamenilor inimosi implicati si aplecarii lor catre cauzele comunitare. Astazi exista mai multi "pui" de fundatii comunitare in aproape toata Romania, acest fapt datorandu-se transferului de know-how, ajutor si fonduri din partea organizatiei-umbrela.



Sarcina noastra a fost sa cream o identitate vizuala pentru un brand deja cunoscut in lumea ONG-urilor si care  sa reflecte in primul rand reteaua de fundatii comunitare existenta si in crestere la nivelul Romaniei. Practic, am fost chemati sa reflectam in vizual un plan si o strategie de brand bine conturate. Rolul nostru, inainte de a genera o identitate vizuala, a fost si de a examina in profunzime oportunitatile si fundatiilor comunitare in Romania si de a furniza un challenge asupra strategiei de extindere. al doilea rol a fost acela de a initia, printr-o serie de discutii informale, crearea proceselor si procedeelor interne de comunicare cu aplicabilitate in plan public, in relatie atat cu fundatiile comunitare din retea cat si cu mass-media si institutiile statului.



Practic, inca de la inceput, am considerat ca exemplul pe care il putem da cu acest proiect sa se constituie intr-un caz solid de "best practice" pentru fundatiile comunitare din retea cat si pentru celelalte ONG-uri din Romania din punct de vedere al constructiei corecte a identitatii si instrumentelor de prezentare si comunicare. Trebuie sa recunoastem, echipa Branzas a fost entuziasmata de proiect deoarece filozofia care guverneaza organizatia si oamenii de acolo sunt deosebite, structurate, clare si orientate catre viitor, cu o foarte mare deschidere catre nou. Din acest punct de vedere am nimerit pe un teren fertil care a permis echipei de designeri sa creeze una dintre cele mai moderne si complete identitati a unei organizatii non-guvernamentale din Romania.



Branzas a creat intreg sistemul vizual de identitate, pornind de la logo, gama cromatica, birotica, documente si materiale de prezentare, guidelines de utilizare si aplicare a identitatii.



Proiectul s-a desfasurat pe parcursul a peste 6 luni si a beneficiat de suportul si concursul direct al conducerii ARC - Asociatia pentru Relatii Comunitare . Proiectul a fost lansat oficial in 2011 in cadrul Conferintei Fundatiilor Comunitare, la Bucuresti.


miercuri, 22 februarie 2012

Cautam writer. Adica scriitor.

Dupa cum scrie si in titlu, la Branzas cautam cel putin un colaborator, writer. Nu copywriter. Nu cautam un scriitor de copy si slogane ci unul care scrie articole si analize, studii de caz sau editoriale. Content, cum ar veni. Cu drag, primim un mesaj de la voi pe adresa firmei sau a mea personala cu exemple de scriitura din zona de business, marketing sau social.
Multumim anticipat.

Update.
Multumim pentru aplicatii. Mai tinem pozitia deschisa pana in 15 Martie.
Cateva completari despre natura colaborarii:
1. Cautam colaboratori externi, nu este un full time job. Nu inca.
2. Articolele, analizele, studiile de caz sau editorialele care vor urma sa fie scrise se refera la companii, produse si servicii, noutati, analize comparative, studii de caz axate pe beneficii, explicatii detaliate despre respectivele companii/produse/servicii, corporate profiles, etc. Este vorba despre content real care necesita informare si documentare si o scriitura fireasca. Nu vrem limba de lemn, nici o abordare lapidara :) Si mai vrem si un mic "touch of flavor" ca cititorii sa aprecieze atat continutul cat si scriitura, sa le faca placere sa citeasca si sa mai vrea.
3. Companiile/produsele/serviciile despre care veti scrie nu sunt din categoria "sensibile", radioactive, explozibile sau modificate genetic !

miercuri, 15 februarie 2012

Transilvania L!ve, Look & Tube

Televiziune regionala transilvana cu doua canale, unul de stiri si unul de entertainment plus un website. Bravo si la mai mare !

Teaser

marți, 14 februarie 2012

Exercitiu de comunicare (3): RMGC si Salvati Rosia Montana

De la ultima mea examinare a comunicarii celor 2 forte antagoniste RMGC pare sa stea in stand-by dupa emisiunea de la Realitatea TV, prin urmare nu am date de input. Este foarte posibil ca aceasta atitudine sa fie dictata de asteptarea unor semne din partea noului Guvern.

In schimb SRM se pare ca adopta incet-incet o noua strategie, aceea de a culpabiliza companiile din judetele Alba si Cluj care sprijina proiectul minier, si nu numai. De fapt, se pare ca se are in vederea sensibilizarea acestora in intregime -si cele care si-au alaturat numele cu RMGC in cadrul diferitelor manifestari sponsorizate impreuna - cat si cele care nu au jucat o carte publica alaturi de RMGC. Mesajul SRM este simplu, cel mai important dintre ele mi se pare "Ai mai cumpara produse din Alba?". Posibil sa urmeze astfel de "intrebari" referitor si la Cluj insa se pare ca acestui oras si judet ii va reveni un alt mesaj, cel de semnalizare a pericolului in cazul unei catastrofe ecologice la Rosia Montana.

Strategia SRM inca nu este inca suficient de viguroasa dar primele semnale au fost date. Daca va functiona rezultatul  se va resimti in mai multe planuri:
- Culpabilizarea oamenilor si companiilor din Alba (efectul de rusine)
- Starnirea fricii oamenilor din judetul Cluj fata de potentialul unei catastrofe in viitor
- Izolarea si mai accentuata a RMGC fata de populatie si companii, acelea care inca sustin acest proiect

De remarcat, ca aspect psihologic si fenomen social, ca acei cetateni care sunt pro RMGC, nu sunt vocali in comparatie cu organizatiile  SRM. "Efectul de rusine", ascunderea adeziunii, tacerea lor a fost, posibil, stimulata de recenta emisiune de pe Realitatea TV, un fiasco comunicational pentru RMGC.

marți, 7 februarie 2012

Tășuleasa Social, un proiect de suflet.

Tășuleasa Social,  Tășu pentru apropiati si fani, este un adevarat fenomen al ONG-urilor din Romania. Construita de la zero incepand de acum 10 ani de catre un inimos si iubitor al muntelui si locurilor natale, Alin Useriu, Tășu a adus un suflu nou in zona voluntariatului, practic reinventandu-l pentru Romania.  Tășu a realizat pana astazi proiecte de impaduriri, igienizari de cursuri de ape si paduri la care au participat mii de copii si adolescentii.

Tășu si-a propus sa educe copii si adolescentii in spiritul respectului pentru natura si a muncii in echipa prin intermediul voluntariatului de mediu. In zece ani a reusit sa construiasca o baza logistica de care nici un ONG nu dispune in Romania, prin propria munca, cu sprijinul voluntarilor din Romania si Germania si cu ajutorul donatiilor. Realizarile lor sunt impresionante si nu ar ajunge pagini intregi pentru a le enumera si explica. Tășu in doar cateva cifre:
- 10 ani de existenta
- Peste 11.000 de voluntari participanti la actiunile Tășu
- 60 ha padure plantata, adica 150.000 puieti
- Donatii pentru peste 100.000 copii saraci prin actiunea „Camionul de Craciun”
- 10 scoli rurale renovate
- 300 t PET colectate din cursurile de apa si padurile igienizate
- Realizarea „Padurii Pedagogice”, unicat, pentru a-i invata pe copii ce inseamna ciclul natural


Tășuleasa Social, in cei 10 ani de munca asidua, s-a ocupat cu obstinatie si exclusiv de obiectul lor de activitate si vocatia lor. Comunicarea lor a fost simpla si directa iar renumele si reputatia construita s-a datorat 100% realizarilor. Cu ocazia sarbatoririi a 10 ani de existenta, in August 2011, Tășuleasa Social a lansat noua lor identitate realizata de noi pe parcursul unui proiect amplu de analiza, creatie si implementare care a durat 8 luni. Brandul Tășuleasa nu a trebuit sa fie inventat, el exista deja in mintea celor care iubesc natura, a parintilor ale caror copii au participat ca voluntari, a mass-media sau a companiilor care deruleaza programe frumoase si reale de CSR pentru protectia mediului. Un exemplu meritoriu este cel al Coca-Cola Hellenic.


Tășu avea nevoie de o reprezentare vizuala identitara in conformitate cu crezurile lor: simpla, directa, fara echivoc, militanta. Naturala in primul rand, nefortata, fireasca, colorata si vie asa cum sunt ei. Asadar, pe parcursul celor 8 luni am reusit sa intelegem filozofia lor de viata, pentru ca  Tășu inseamna o filozofie de viata sanatoasa, deschisa, implicata si apropiata de nevoile reale ale oamenilor. In cele 8 luni echipa noastra a vazut si analizat fiecare coltisor si aspect al lor, am purtat numeroase discutii cu Alin si Ana, cei care conduc organizatia, am vazut copii la treaba in cadrul actiunilor de impaduriri, am participat la evenimentele si intalnirile lor cu voluntarii. La capatul proiectului Tășu beneficiaza acum de o identitate vizuala care ii reprezinta, standarde de identitate, un website trilingv, sisteme interne de identitate si guidelines de comunicare iar astazi lucram impreuna cu ei la un plan pe termen mediu de marketing si comunicare.



Alaturi de Marcel Iures, Catalin Stefanescu, Ada Milea, Radu Naum, Cosmin Bumbut, Alexandru Tomescu, Ivan Pataichin, Amalia Enache, trupa Urma si a altor personalitati si noi sprijinim  Tășuleasa Social si suntem mandri ca ne-au „adoptat”. Cauzele lor educationale si de mediu sunt si cauzele noastre.

Pe Tășu ii gasiti aici: www.tasuleasasocial.ro