marți, 7 februarie 2012

Tășuleasa Social, un proiect de suflet.

Tășuleasa Social,  Tășu pentru apropiati si fani, este un adevarat fenomen al ONG-urilor din Romania. Construita de la zero incepand de acum 10 ani de catre un inimos si iubitor al muntelui si locurilor natale, Alin Useriu, Tășu a adus un suflu nou in zona voluntariatului, practic reinventandu-l pentru Romania.  Tășu a realizat pana astazi proiecte de impaduriri, igienizari de cursuri de ape si paduri la care au participat mii de copii si adolescentii.

Tășu si-a propus sa educe copii si adolescentii in spiritul respectului pentru natura si a muncii in echipa prin intermediul voluntariatului de mediu. In zece ani a reusit sa construiasca o baza logistica de care nici un ONG nu dispune in Romania, prin propria munca, cu sprijinul voluntarilor din Romania si Germania si cu ajutorul donatiilor. Realizarile lor sunt impresionante si nu ar ajunge pagini intregi pentru a le enumera si explica. Tășu in doar cateva cifre:
- 10 ani de existenta
- Peste 11.000 de voluntari participanti la actiunile Tășu
- 60 ha padure plantata, adica 150.000 puieti
- Donatii pentru peste 100.000 copii saraci prin actiunea „Camionul de Craciun”
- 10 scoli rurale renovate
- 300 t PET colectate din cursurile de apa si padurile igienizate
- Realizarea „Padurii Pedagogice”, unicat, pentru a-i invata pe copii ce inseamna ciclul natural


Tășuleasa Social, in cei 10 ani de munca asidua, s-a ocupat cu obstinatie si exclusiv de obiectul lor de activitate si vocatia lor. Comunicarea lor a fost simpla si directa iar renumele si reputatia construita s-a datorat 100% realizarilor. Cu ocazia sarbatoririi a 10 ani de existenta, in August 2011, Tășuleasa Social a lansat noua lor identitate realizata de noi pe parcursul unui proiect amplu de analiza, creatie si implementare care a durat 8 luni. Brandul Tășuleasa nu a trebuit sa fie inventat, el exista deja in mintea celor care iubesc natura, a parintilor ale caror copii au participat ca voluntari, a mass-media sau a companiilor care deruleaza programe frumoase si reale de CSR pentru protectia mediului. Un exemplu meritoriu este cel al Coca-Cola Hellenic.


Tășu avea nevoie de o reprezentare vizuala identitara in conformitate cu crezurile lor: simpla, directa, fara echivoc, militanta. Naturala in primul rand, nefortata, fireasca, colorata si vie asa cum sunt ei. Asadar, pe parcursul celor 8 luni am reusit sa intelegem filozofia lor de viata, pentru ca  Tășu inseamna o filozofie de viata sanatoasa, deschisa, implicata si apropiata de nevoile reale ale oamenilor. In cele 8 luni echipa noastra a vazut si analizat fiecare coltisor si aspect al lor, am purtat numeroase discutii cu Alin si Ana, cei care conduc organizatia, am vazut copii la treaba in cadrul actiunilor de impaduriri, am participat la evenimentele si intalnirile lor cu voluntarii. La capatul proiectului Tășu beneficiaza acum de o identitate vizuala care ii reprezinta, standarde de identitate, un website trilingv, sisteme interne de identitate si guidelines de comunicare iar astazi lucram impreuna cu ei la un plan pe termen mediu de marketing si comunicare.



Alaturi de Marcel Iures, Catalin Stefanescu, Ada Milea, Radu Naum, Cosmin Bumbut, Alexandru Tomescu, Ivan Pataichin, Amalia Enache, trupa Urma si a altor personalitati si noi sprijinim  Tășuleasa Social si suntem mandri ca ne-au „adoptat”. Cauzele lor educationale si de mediu sunt si cauzele noastre.

Pe Tășu ii gasiti aici: www.tasuleasasocial.ro






luni, 6 februarie 2012

Exercitiu de comunicare (2): RMGC si Salvati Rosia Montana.


Ultimele evenimente au dat curaj oamenilor si organizatiilor SRM sa iasa in strada si sa-si afirme crezul incercand sa coalizeze cat mai multi cetateni ai Romaniei in favoarea interzicerii mineritului cu cianuri. In strada numarul persoanelor nu a fost mare insa internetul si social media sunt inundate de comunicari, fotografii, dezvaluiri, critici si actiuni pro SRM. Mesajele sunt foarte diverse ceea ce arata ca nu exista un efort central de coordonare, asa cum o face RMGC. Mesajele contestatarilor acopera o intrega plaja, practic toate posibilitatile de atac sunt abordate: acuzatii de coruptie, exemple ale unor mine care n-au mai fost exploatate datorita protestelor societatii civile, glume, proteste impotriva cenzurii principalelor canale de televiziune inclusiv a televiziunii publice, dezvaluiri despre diverse persoane implicate in proiect, analize economice asupra zonei, indemnuri catre locuitorii zonei la a-si lua singuri soarta in maini, o intreaga pleiada de mesaje foarte concrete care incearca sa distruga, fiecare in parte, credibilitatea proiectului si a persoanelor implicate.

Comunicational, SRV abordeaza problema corect, avand in vedere ca miscarea anti RMGC este de fapt constituita de mici nuclee si persoane care lucreaza aproape independent, coordonarea si dispersia mesajelor realizandu-se simplu, prin internet si retelele de socializare. Ceea ce realizeaza ei in acest moment este acoperirea tutoror aspectelor care concura catre mesajul Salvati Rosia Montana.

In ceea ce priveste RMGC comunicarea acesteia in tv a fost inexistenta – o miscare buna de altfel - pe perioada manifestatiilor de strada care au adunat mii de oameni in Bucuresti si toate orasele tarii. In momentul in care acestea s-au mai domolit - moment care coincide cu prima iesire televizata a Presedintelui de la inceperea demonstratiilor, in care a sustinut explicit reluarea activitatilor de minerit explicand ca pretul metalelor este pe un trend favorabil – RMGC a reluat spoturile tv pe principalele canale. Eforturile de comunicare ale RMGC au ramas in aceeasi zona a emotionalului, asa cum ne-am obisnuit deja. Punctul culminant il constituie schimbarea macazului mesajului prin intermediul emisiunii live de ieri seara gazduite de un important canal de stiri. Noul mesaj promovat de RMGC este legat de patrimoniu (in intelesul mai larg, nu strict arheologic si cultural) incercand sa explice, chiar prin titlul emisiunii, ca in acest moment nu este gestionat de nimeni, lasand sa se inteleaga ca RMGC il va gestiona cel putin din doua puncte de vedere: castigurile rezultate pentru toata lumea si grija fata de patrimoniul arheologic si cultural.

Inmultirea si radicalizarea actiunilor pro SRM se pare ca a dus la aceasta schimbare de mesaj operata prin intermediul emisiunii „Patrimoniul Nimanui”. Emisiunea se pare ca a fost gresit gestionata deoarece a fost perceputa ca inca o incercare de manipulare a opiniei publice datorita prezentei masive a persoanelor si sustinatorilor RMGC si a mesajelor tot mai radicale proferate de acestia. Ca rezultat imediat, persoane respectabile din diferite domenii care pana acum au avut un „glas” moderat, inclusiv specialisti in arheologie, mediu, cultura sau invatamant, au redevenit vocale dand astfel un suflu nou de curaj oragnizatiilor si pesoanelor antin RMGC.

De remarcat ca persoane care nu neaparat sunt pro RMGC au inceput sa scrie impotriva, un exemplu in acest sens il constituie Cristian Tudor Popescu si al sau editorial recent, explicand ca „s-au saturat” de invazia media operata de compania de minerit. Este un efect al comunicarii axate excesiv pe emotional pe care l-am mentionat anterior in primul articol scris despre comunicarea celor doua tabere. Acest efect are doua cauze principale: mesajele emotionale ale RMGC si volumul masiv al acestora, ceea ce a dus la un efect de saturatie. Saturatia are doua coordonate principale: prima, faptul ca tot mai multi oameni vor spune ca locuitorii din RMGC sa-si faca singuri viitorul si sa nu se mai planga de saracie si lipsa locurilor de munca si doi, faptul ca este imposibil ca o asemenea campanie mediatica sustinuta de foarte multi bani cheltuiti in media sa nu ascunda interese majore din care Statul va pierde, avand in vedere secretizarea contractului si calculele realizate pe baza cifrelor publice din acest moment.

Rezultanta acestor evenimente si mesajele care le insotesc se imparte in doua planuri principale:
 Pentru RMGC este tot mai greu sa gaseasca mesaje care sa nu fie atacate instantaneu de catre opozanti, acestia utilizand orice arma comunicationala posibila avand in vedere ca vocea lor nu se face auzita in mass media, decat prin internet si retele de socializare, folosite de altfel la maximum
- Pentru SRM, recenta emisiune si mesajul acesteia a constituit un nou flux de combustibil care sa alimenteze eforturile impotriva proiectului RMGC. De asemenea, perceptia „cenzurii mediatice” constituie un factor in plus de mobilizare