vineri, 5 aprilie 2013

Mai departe,pe Wordpress.

Inchei aici scrierile si trec pe Wordpress. Ne vedem acolo.

Continut versus expozitie.

Discutam acum vreo 3 ani foarte aprins cu o distinsa jurnalista (sarutmana Larisa) pe marketing si economic despre continut versus campanie, in contextul marketingului, publicitatii si a construirii brandurilor. Discutia a fost remarcabila, foarte aprinsa cu multe argumente pro si contra insa ideea de la sfarsit a ramas aceeasi cu cea de la inceput: consumatorii au obosit, s-au imunizat si nu mai sunt dispusi sa "puna botul" la simple slogane si campanii. Insasi notiunea de campanie este demonetizata si uneori chiar demonizata. Chiar produsele si serviciile ajung sa fie demonizate datorita unor exemple negative din piata. Oamenii incep sa-si doreasca transparenta si relationare complexa, sa fie interesati de informatii despre produs sau serviciu, caracteristici, comparatii, pret, de faptul ca este sau nu sanatos sau "environmentaly friendly", unde este produs si cum, samd. Produsul/serviciul in sine intereseaza tot mai mult daca intruneste o suma mai larga de conditii si caracteristici decat cele cateva pe care in mod obisnuit studiile de piata le iau in considerare.

Ascensiunea acestei dorinte de informatie si cunoastere a oamenilor duce implicit la schimbarea paradigmei marketingului care oricum nu este o stiinta exacta. Astazi cred ca tratatele clasice de marketing au rams doar partial valabile. Marketingul se reinventeaza, sau mai bine zis trebuie sa se reinventeze, mergand pe valul crescand al conditionarilor oamenilor. Insasi notiunea de consumator pare sa se perimeze, in acceptiunea ei clasica, adanc inradacinata in cultura companiilor.

Un bun exemplu mi se pare - chiar daca nu avem de a face cu produse de larg consum - fenomenul protestelor la adresa exploatarii aurului si a gazelor de sist. Desi, teoretic, cu totii am avea de castigat din exploatarea acestora pe termen mediu (probabil, preturi mai mici, siguranta economica pe un anumit termen, etc) oamenii se impotrivesc in ciuda cifrelor si avantajelor care li se prezinta in valori absolute. Banii nu mai sunt suficienti in contextul existentei altor argumente de ordin uman sau de mediu. Putem asista in viitor la mai multe astfel de atitudini legate de lucruri mult mai obisnuite cum ar fi iaurtul, berea sau mobilierul pentru acasa.

Exemplele de mai sus ilustreaza o tendinta de crestere a neincrederii oamenilor in (cel putin) anumite produse, servicii sau companii, ori acesta poate fi contracarata doar intr-un singur mod, prin transparenta, deschidere, actiuni reale de CSR, branding onest si in general o alta relationare fata de (asa zisul) consumator.

joi, 4 aprilie 2013

Ursus Pils s-a intors, la fel de verde.

E oficial, Ursus Pils, sau cum i se spunea odinioara Ursus "verde" s-a intors. Dar oare de ce "a plecat" acum multi ani !? N-am gasit niciodata o explicatie 100% plauzibila.

Imi amintesc de pe vremea cand inca lucram pentru Ursus de eterna dezbatere a delistarii lui Pils din portofoliul Ursus Breweries si numeroasele opinii pro si contra. Principalul motiv strategic invocat de companie la acea vreme era cel conform caruia Pils "mananca" din market share-ul si imaginea lui Ursus Premium nelasandu-l sa fie suficient de premium, alaturi de o bere "verde", populara si mai ieftina, dar care totusi facea volumele, chiar foarte semnificative. Ulterior compania si-a diversificat portofoliul cu ajutorul Ciucas si Timisoareana pe segmentele economy si mainstream cu investitii majore realizate in achizitie si in marketing si publicitate, inlocuind astfel Ursus Pils. Cu succes as spune.

Dezbaterile pe marginea delistarii Pils au fost intr-adevar furtunoase si indelungate, decizia de eliminare a sortimentului fiind luata dupa cativa ani de la initiere. Era greu, totusi, sa decizi eliminarea unui produs care practic facea volumele Ursus de la acea vreme. Au fost vremuri interesante, erau timpurile cand inca piata berii nu era asezata ca acum si se faceau cresteri procentuale anuale de doua cifre. Eu am denumit acele vremuri "razboaiele berii", fiind un participant implicat zilnic timp de cativa ani.

Pozitia mea la acea vreme, in discutiile pe marginea subiectului a fost neschimbata: nu delistati Pils, e populara, face volume, are alt gust si face parte deja din folclorul popular, mai ales cel regional al Clujului si imprejurimilor. Pils era berea pe care o consumau cu placere atat cei cu venituri mai mici cat si cei cu venituri care le-ar fi permis sa se orienteze catre beri mai scumpe, premium. Contrar multor studii de piata care aratau ca Pils este considerat o alternativa ieftina a Premiumului, prin urmare "de ce sa cumpar Premium?", Ursus Premium se vindea totusi in cantitati foarte mari unui segment foarte bine delimitat si fidel, exact la fel ca si Pils. Fiecare avea segmentului lui de consumatori, existand intr-adevar un grup care migra de la unul la altul, o zona de intersectie pe harta segmentarii.

Si totusi, Ursus Pils a revenit in piata dupa o foarte lunga pauza. Bravo mie, am nas bun.

marți, 26 martie 2013

Se poate si altfel.

Ca sa trec direct la obiect, subiect si predicat - vorba lunga etc, stiti voi - ar trebui sa constate fiecare dintre noi ca se poate si altfel. Si nu e greu deloc sa faceti asta. Va costa 1 zi, dupa acea mai vedeti daca veti dori sa va mai coste inca una si inca una si tot asa. Va invit sa participati la o actiune de impadurire cu copiii organizata de Tasuleasa Social. Si sunt convins ca va veti lamuri foarte repede ca in loc sa va cheltuiti nervii, timpul si energia pentru nustiucare noua miscare politica, nustiucare alegeri ale nustiucarui partid, privind talk-showuri televizate virulente si discutii sterile, mai bine respirati adanc aer curat si participati cu propriile eforturi alaturi de copii la face ceva real. Padurea plantata astazi va fi mare si frumoasa abia peste minimum 40 de ani si va fi buna de taiere peste inca 40. Pentru unii poate fi demotivant privind prin prisma timpului care urmeaza sa curga pentru ca opera lor, sau a voastra, sa devina realitate. Insa merita sa vedeti cum acei copii invata sa lucreze impreuna, sa se ajute unii pe altii si cel mai important, o fac cu propriile forte lasand ceva 100% real in urma lor, o actiune absolut dezinteresata de pe urma careia vom beneficia cu totii plus generatiile viitoare. Si nu doar copii pot fi voluntari pentru o astfel de cauza. Oricine cu un dram de minte si buna crestere poate tine o cazma in mana, planta cativa puieti sau dona o nimica toata de 15 lei romanesti pe luna pentru ca educatia acestor tineri sa fie completata prin exemplu propriu.

Cred ca adevarata schimbare, reala, tangibila, o vor produce acesti copii prin ceea ce invata acolo, impreuna, si prin ceea ce ii vor invata pe altii la randul lor.

Aruncati un ochi pe www.tasuleasasocial.ro sau pe https://www.facebook.com/tasuleasasocial






























joi, 14 martie 2013

Business Development Director/Partner.


Deoarece in ultima vreme am primit destul de multe solicitari pentru un job in cadrul Branzas postez aici singurul job available in acest moment. 


Seeking Business Development Director/Partner

Our new director of business development has the challenging task of identifying business opportunities for the Branzas organization and managing key client relationships. This professional is a key staff member who is responsible for the organization's financial prosperity and requires someone who is skilled in sales, negotiations, strategy and finance.

Job Purpose.
Our business development director works to improve Branzas organization's market position and achieve financial growth. This person defines long-term organizational strategic goals together with the management, builds key customer, media, suppliers and stakeholder relationships, identifies business opportunities, negotiates and closes business deals and maintains extensive knowledge of current market conditions.

Responsibilities.
Specific responsibilities for Branzas’ director of business development fall into several categories, including pursuing sales leads and prospective clients, delivering presentations and proposals, and negotiating and closing business deals; developing business plans that include marketing strategies; maintaining extensive knowledge of current market conditions and reporting this to key staff; and building and maintainingclient relationships.

Qualifications.
Qualifications for this position include 5 to 10 years experience in business administration/management/marketing with a flair (or expertise) in marketing/communications/branding , and strategy and management experience.

Skills.
In addition to education and experience, there are other skills we are looking for. These include excellent communication, analytical and financial skills as well as English proficiency. Personal attributes important to this position consist of strong leadership capabilities, self-motivation, outstanding ability to sell, and strong writing and presentation skills.

Most important.
We see our new business development director as a self-sufficient, self-employed, independent yet team working person, a friend and a valued long-time member of the team.

Discuss about this challenging position with Bogdan Branzas. Contact by e-mail at bogdan.branzas@branzas.ro

miercuri, 30 ianuarie 2013

Cum trebuie sa mergi pe munte.

A merge sau a pasi, totuna. Pe munte o faci doar intr-un anumit fel. Variabilele sunt nenumarate, terenul se schimba tot timpul, consistenta lui, priza la sol, iarba umeda, grohotisul, panta, totul. De aceea trebuie sa pasesti intr-un ritm constant, nici grabit, nici rapid, cu talpa care in acelasi timp si pipaie terenul si paseste sistematic. Un bun exercitiu si absolut relevant pentru asta e sa observi cum pasesc ciobanii si oamenii locului. Acordul cu propria capacitate pulmonara, pregatire fizica si rezerva de energie e esential. Mersul pe munte trebuie sa fie ceva implacabil. Coordonare intre propriile capacitati fizice, teren, conditii meteo, imbracaminte, greutatea proprie si a ruksakului, propriile dorinte si planuri de a ajunge dintr-un punct in altul si posibilitatea reala de ajunge acolo. Daca la inceput nu-ti dai seama de toti factori care contribuie, dupa exercitiu repetat si propria analiza si observatie incepi sa te prinzi cam cum sta treaba. Cat poti, cum poti, cat poti forta si unde nu e bine sa o faci. Mersul pe munte e un challenge permanent cu mediul si cu tine insuti. Trebuie sa inveti sa o faci instinctiv, fara sa te mai gandesti la asta, acordul fin intre tine si mediu sa vina de la sine. Sa stii cand sa te opresti e mai important decat sa mergi orbeste pana cazi jos. Sa stii sa ocolesti, sa previi situatii si pericole potentiale poate fi de multe ori esential. Excesele pe munte nu-si au locul decat rareori. Echilibrul e necesar si obligatoriu, e dictat de insasi natura de a pasi. Schimbarea de directie sau plan pentru a ajunge la obiectiv e, de obicei, regula, pe munte nimic nu e liniar, fix, batut in cuie si supus regulilor. Muntele te invata si ce inseamna sa fi puternic dar iti ofera brutal si lectia modestiei si umilintei. Drumul e important. Cand drumul e important, atingerea obiectivului e inevitabila. Mersul pe munte e pentru cei care pasesc nu doar cu pasul ci si cu mintea. Si in acelasi timp simt. Exact ca in viata.
Am scris astazi, dupa o lunga pauza, inspirat fiind de o discutie avuta cu cineva despre echilibre, dorinte si puterea, dorinta, nevoia si necesitatea interioara de face ceva. Si despre faptul ca (opinia mea) toate n-au nici o valoare si nu sunt posibile decat daca simti incotro sa o apuci si cum sa faci. Ori asta vine din gresala, exercitiu, experienta.

miercuri, 16 ianuarie 2013

Clujul norocos.

Clujul e un oras super norocos. Sau, si-a facut-o cu mana lui. Ambele variante sunt bune si ambele pot fi discutate si argumentate. De ce:
- are un numar impresionant de studenti si universitati cotate bine in tara - creiere multe pe metru patrat si foarte multi bani care se cheltuie in oras,
- unele spitale specializate din Cluj sunt extrem de cautate de catre oameni din intreaga tara - medicina este bine vazuta si apreciata,
- are un stadion nou-nout - potential de dezvoltare sportiva si evenimente,
- se va construi - speram - centrul de industrii creative (parca asa-i spune) pe cateva hectare - film, animatie, design, samd, toate isi vor putea gasi locul si un mediu propice de lucru,
- se va construi o noua sala polivalenta- potential de dezvoltare sportiva si evenimente,
- se va construi o noua Filarmonica (sper ca planul mai este in picioare) - dezvoltarea si sustinerea culturii,
- candideaza la statutul de oras capitala culturala- dezvoltarea si sustinerea culturii,
- in ultimii 12 ani a dat tarii o groaza de ministri, un prim-ministru si multi alti oficiali in aparatul de stat - potential puternic de lobby,
- se invecineaza cu 3 parcuri industriale - potential de crestere economica si forta de munca ocupata,
- este capitala nedeclarata a Transilvaniei - cultural, finaciar, universitar,
- are o populatie disciplinata si (se spune de catre altii) civilizata,
- gradul de colectare al taxelor este foarte bun,
- odata cu mult-discutata regionalizare si delegare a atributiilor si bugetelor de la nivel central la nivel local - daca se va intampla - orasul (si regiunea) va deveni si mai puternic.

In cateva puncte principale cam asa sta Clujul la nivel macro. Orasul - daca imi este permisa expresia - pute de potential. Ar putea sa se bata pe unele segmente chiar si cu Bucurestiul. Si totusi ceva nu se intampla in ciuda super norocului abatut peste capetele noastre. Eu personal n-am gasit (inca) o explicatie. Cine o are - daca o are - ar putea sa se foloseasca de ea si sa schimbe ceva. Repede. Si strategic, cu efecte benefice pe termen lung.